Lacul Beleu, colinele de aur, pensiuni turistice, platforme de belvedere, plimbări cu barca și gastronomie locală deosebită fac parte din oferta turistică a regiunii Cahul. Din 2019, regiunea se transformă într-un pol de creștere economică, inclusiv datorită contribuției programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, care contribuie la dezvoltarea socio-economică inteligentă, incluzivă și durabilă.
Colinele de aur și atmosfera unică de la Văleni
La Văleni, localitate distinsă în 2023 de Organizaţia Mondială a Turismului cu titlul „Cel mai bun sat turistic ” se află mai multe atracții turistice. Colinele de aur așa cum sunt numite în popor sau „aflorimentul de la Văleni” așa cum le numesc savanții, transpun localitatea într-un cadru unic și ofertant pentru turism. Landșaftul deosebit al localității a crescut interesul pentru vizitatori, iar pe localnici i-a stimulat să-l completeze cu pensiuni în stil tradițional și muzee locale.
Agropensiunea Eco-Village Văleni reprezintă o afacere înființată la începutul anului 2014 în satul Văleni. Scopul acesteia este să promoveze potențialul turistic al satului Văleni și ecosistemul Lacului Beleu, parte a Rezervației „Prutul de Jos”, înscrisă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei.
Potrivit lui Nicu Știrbeț, povestea afacerii sale de familie a început odată cu venirea în localitate a turiștilor germani veniți de pe navele de croazieră care poposeau în portul Giurgiulești și apoi la Văleni pentru a descoperi tot ce are mai bun Republica Moldova: tradiții, bucate și artizani locali. „Prin urmare, de la început ne-am construit produsele și serviciile, având grijă de a păstra autenticul și magia locului, tocmai pentru a satisface preferințele acestei piețe străine”, notează Nicu Știrbeț.
Totuși, ultimii ani, care au venit cu pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și alte crize au remodelat tendințele turistice, fiind constatat interes mai mare al localnicilor de a-și descoperi propria țara.
„Am început să ne orientăm din ce în ce mai mult pe piața locală și țara vecină România, dezvoltând cu suportul partenerilor internaționali facilități adecvate locale, precum agropensiunea, căsuțele rustice, piscina, crama, toate acestea pentru a oferi aceeași calitate și grupurilor mai mici de turiști pentru sejururi mai mari de o zi, focusându-ne în special pe segmentul familii și evenimente festive-corporative”, adaugă Nicu Știrbeț.
Astfel, complexul Eco-Village Văleni cuprinde patru căsuțe de lut decorate în stil tradițional și construite după reguli străvechi. Casele reprezintă cele patru meserii ale răzeșilor din Lunca Prutului – Casa Olarului, Casa Morarului, Casa Mocanului și Casa Meșteșugarului. Pornind de la ideea unui muzeu tradițional, complexul turistic a dezvoltat ulterior capacități de cazare ecologică și agrement (agro-pensiune, căsuțe muzeu; caiace, bărci, biciclete; centru de piscină, jacuzzi, spa), un restaurant amenajat rustic și o mică vinărie de familie.
Anual, complexul este vizitat de la 1000 la 1500 de turiști, în diferite formate de la cazare și evenimente private până la teambuilding-uri.
Totuși, antreprenorul susține că impulsul dezvoltării eco-turistice trebuie stimulat, iar pe lângă investițiile necesare în infrastructura turistică locală e nevoie de eforturi considerabile în decolmatarea Lacului Beleu, adică îndepărtarea stratului de nămol, sedimente și alte materiale depuse în timp pe fundul lacului, care reduc adâncimea și capacitatea acestuia. În cazul Lacului Beleu, acest proces ar fi necesar pentru a preveni dispariția lacului, care este o resursă importantă pentru biodiversitate și pentru eco-turismul local. Fără intervenție și investiții, acumularea de sedimente ar putea transforma lacul într-o zonă mlăștinoasă sau chiar uscată.
Un popas la Beleu și Slobozia Mare
În vecinătatea localității Văleni se află pitorescul sat Slobozia Mare. Acolo e locul perfect pentru drumeții și o mini-vacanță petrecută în sânul naturii. Lacul Beleu întâmpină generos turiștii, cu cetele sale de pelicani și zeci de viețuitoare din Lunca Prutului. Ce poate fi mai reconfortant decât o excursie cu barca pe lacul Beleu? O experiență inedită care înmoaie mușchiul oricărui turist obosit de aglomerația cotidiană. Aici, în Lunca Prutului viața are alt ritm, turațiile scad și se pun pe regimul relaxării și al papilelor gustative fericite.
În 2023, cu suportul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF, drumul de acces cu o lungime de 650 de metri către lacul Beleu a fost reabilitat. Proiectul de infrastructură în valoare de 283 000 euro a presupus reabilitarea cu acoperire asfaltică a drumului de acces, construcția a 487 metri pătrați de trotuar pentru pietoni. Adițional, primăria Slobozia Mare a asigurat din bugetul public amenajarea unei parcări auto de 1300 de metri pătrați, instalarea unui WC public, a patru stâlpi de iluminat nocturn și instalarea semnelor de ghidare.
„Renovarea drumului de acces către lacul Beleu s-a regăsit în Strategia de dezvoltare a localității încă din 2016, iar grație Programului ‘EU4Moldova: Regiuni-cheie’ acest proiect important pentru localitatea noastră s-a realizat și odată cu aceasta întreaga Luncă a Prutului de Jos a căpătat o valoare adăugată, devenind un punct de atracție turistică”, a notat Valentina Carastan, Primara satului Slobozia Mare, raionul Cahul.
Reabilitarea drumurilor susține eforturile de creare a oportunităților economice pentru micii producători locali, pentru prestatorii de servicii turistice, dar și pentru întreaga populație. Astfel, se creează condiții mai bune de trai pentru localnici și vor fi generate venituri mai mari.
Pentru a completa infrastructura turistică, în iulie 2024 a fost finalizată construcția platformei de belvedere a rezervației „Prutul de Jos” din Slobozia Mare. Platforma, realizată de clusterul turistic VIA Cahul, cu suportul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, este dotată cu un monoclu panoramic, mese, bănci, hartă turistică, iluminare nocturnă și camere de supraveghere video. De pe platformă se deschide în fața ochilor peisajul pitoresc și relaxant al lacului Beleu și al rezervației „Prutul de Jos”.
În opinia Silviei Strelciuc, consultantă pentru dezvoltarea Clusterului turistic VIA Cahul, scopul acestei investiții a fost nu doar construirea unui nou obiectiv de atragere a turiștilor, ci și promovarea grijii față de mediu și creșterea rezilienței rezervației.
„Platforma contribuie la fluidizarea fluxului de turiști care intră în zona rezervației prin crearea condițiilor de observare și admirare a naturii la distanță. Aceste și alte intervenții din cadrul proiectului au dus la o propulsare a dezvoltării turismului în regiunea noastră”.
Afaceri turistice dezvoltate cu suportul PNUD și UE
Tot la Slobozia Mare se află și atelierul gastronomic al Mariei Minciună. Tanti Mașa, așa precum o numesc localnicii și clienții săi, și-a transformat pasiunea pentru gastronomie în afacere. Conservele de legume, dulcețurile, sosurile și licorile făcute de ea îi cuceresc rapid pe vizitatori. În cămara sa, se găsește o adevărată explozie de gusturi, de la dulcețuri din smochine, flori de salcâm, flori de soc, la dulceață din roșii cherry și chiar licori de pomușoare.
Mai mult, oaspeții pot învăța să gătească renumita dumată și „cuscuț” de la sud, boia din ardei. Gospodina este mândră să continue tradițiile moștenite și a deschis ușile casei sale pentru turiștii care vor să se delecteze cu bucate tradiționale.
Traseul turistic din Slobozia Mare continuă la Lorina Neagu, o antreprenoare care dezvoltă o afacere inedită în domeniul turistic. Povestea afacerii își are rădăcinile în marea pasiune a familiei Neagu pentru hipism. Reveniți de peste hotare, Lorina împreună cu soțul său au decis să readucă la viață acest sport nobil și au lansat în satul natal servicii de agrement eco, unice pentru sudul țării.
„Noi aveam doi cai cu care am început să ne plimbăm pe malul lacului Beleu, apoi prietenii noștri au început să vină și ei pentru plimbări. Erau așa de încântați de emoțiile pe care le simțeau plimbându-se pe cai, încât noi am înțeles că este un lucru minunat să oferim acea stare de bine tuturor care ne vizitau”, povestește Lorina Neagu.
Acum compania oferă o gamă largă de activități turistice și recreative: pescuit în ape dulci, plimbări cu barca, căruța, caii sau bărci cu motor și vâsle. Toate acestea se desfășoară în Lunca Prutului, parte din Rezervația Naturală „Prutul de Jos”, inclusă în patrimoniul UNESCO.
Cu suportul Uniunii Europene, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, în 2022, Lorina Neagu a beneficiat de un suport în valoare de 14.000 euro.
Investiția a fost direcționată pentru construcția a două căsuțe de tip container conectate la utilități, care permite cazarea până la opt persoane. Acestea oferă turiștilor oportunitatea de a se caza și a se bucura de natură peste noapte, completând astfel experiența de agrement.
Sprijinul financiar a contribuit semnificativ la dezvoltarea afacerii și la extinderea ofertei turistice. În acest fel, compania reușește să promoveze turismul ecologic, să susțină tradițiile locale și să pună în valoare frumusețea naturală a regiunii.
La rândul său Tanti Mașa a obținut un suport în valoare de 4200 euro, prin care a procurat echipamente pentru dotarea atelierului gastronomic (plite pe bază de lemne, tocător, mașină de spălat vase, cântar). De asemenea, a fost înregistrată marca comercială „Tanti Masha”.
Atât „Eco-Village Văleni”, cât și atelierul grastronomic „Tanti Mașa” și afacerea administrată de Lorina Neagu sunt membre ale clusterului turistic VIA Cahul și cooperează pentru dezvoltarea turismului în regiune.
Clusterul turistic VIA Cahul, un promotor al turismului în regiunea Cahul
Creat în 2022, Clusterul turistic VIA Cahul (VIA fiind abrevierea la Valori, Inovare și Autenticitate) reunește 50 de membri, incluzând agenți economici, autorități locale și instituții de învățământ și cercetare, toți dedicați dezvoltării turismului în regiunea Cahul. Tot în 2022, Clusterul turistic VIA Cahul a beneficiat de suport în valoare de 100.000 euro din partea programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF. Clusterul și-a concentrat atenția pe creșterea competitivității sectorului turistic în regiunea Cahul.
„Editarea Ghidului turistic al regiunii Cahul a fost primul pas în promovarea regiunii. Apoi a urmat instalarea a 62 indicatoare de informare turistică către obiectivele turistice private și publice, dar și a panourilor informative cu harta regiunii Cahul și QR coduri către destinațiile turistice existente. Aceste acțiuni au contribuit la crearea unui sistem de orientare și ghidare a turiștilor și vizitatorilor în regiunea Cahul”, menționează Silvia Strelciuc.
Totodată, prin intermediul suportului financiar acordat de programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” au fost susținuți financiar 16 agenți economici care și-au îmbunătățit condițiile de primire a turiștilor, au fost create 14 locuri noi de muncă, dezvoltate produse și servicii turistice noi.
Potrivit Silviei Strelciuc numărul turiștilor interni și externi care au vizitat regiunea în acest sezon estival, a crescut cu circa 30%. „Intervențiile proiectului și acțiunile de promovare – Ghidul turistic al regiunii, promovarea regiunii la târgurile de turism din Republica Moldova și România au plasat regiunea Cahul în top-ul destinațiilor turistice solicitate din țară”.
„Aceste rezultate vizibile se completează și cu schimbările calitative care s-au realizat la nivelul membrilor clusterului. Îmbunătățirea comunicării și sporirea încrederii, cooperare în cadrul traseelor turistice, acțiuni și evenimente comune, schimb de turiști și promovare reciprocă – toate au dus la creșterea responsabilității pentru calitatea serviciilor prestate”, conchide Silvia Strelciuc.
PNUD și partenerii săi susțin dezvoltarea a 17 clustere economice în Republica Moldova, create în jurul unor industrii și sectoare specifice, care facilitează accesul la piețe și resurse, asigurând o colaborare eficientă în cadrul comunității. Clusterele sunt susținute prin oferirea de suport juridic, dezvoltarea infrastructurii de afaceri, creșterea capacităților instituționale, procurarea de echipamente, adoptarea de tehnologii moderne și eficiente energetic, certificarea produselor și brandingul acestora.